De fiecare dată când îmi pun masca și prind floreta în mână, lumea din jur dispare. Rămân doar eu, planșa și fracțiunea aceea de secundă în care trebuie să simt, să calculez și să decid — toate deodată. Mi s-a spus că scrima e „șahul fizic" și, sincer, cred că au dreptate: fiecare asalt e o partidă în care nu ai voie să te grăbești, dar nici să stai pe gânduri prea mult.

Am început acest drum cu mai multă pasiune decât experiență, și cred că exact asta m-a ajutat să cresc atât de repede. La categoria U9 am urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului național, și încă îmi amintesc cum mi s-a părut imposibil de real în acel moment. Dar pentru mine, acel rezultat nu e un final — e doar dovada că pot mai mult dacă muncesc, dacă sunt răbdătoare cu mine și dacă nu renunț nici atunci când pierd.

Pentru că am învățat că fiecare înfrângere mă învață ceva ce o victorie nu ar fi putut. Respectul pentru adversar, onoarea de a juca corect, perseverența de a reveni pe planșă chiar și după o zi grea — astea sunt lucrurile care mă definesc mai mult decât orice medalie.

Acest site e locul unde îmi povestesc drumul, pas cu pas: antrenamentele, concursurile, lecțiile, visele. Și dacă alegi să mă susții — fie ca familie, fie ca partener — vreau să știi că nu sprijini doar o sportivă. Sprijini pe cineva care abia își începe povestea și care promite să meargă până la capăt.